Cofeina este cea mai consumată substanţă psihoactivă la nivel mondial. Băuturile de tip coca cola, ceaiul verde, ciocolata – toate conţin cofeină, însă cafeaua este cea mai bogată sursă.
În creier, cofeina blochează funcția unui neurotransmițător inhibitor (hormon specific creierului) numit adenozină. Prin blocarea adenozinei, cofeina crește activitatea în creier și eliberează alți neurotransmițători cum ar fi norepinefrina și dopamina. Acest lucru reduce oboseala și te face să te simți mai atent.
Numeroase studii demonstrează efectul cofeinei de a stimula pe termen scurt activitatea intelectuală, îmbunătățirea dispoziției, scurtarea timpului de reacție, creșterea vigilenței și a funcției cognitive în general.
Concentrația de cofeina poate să difere de la o cafea la alta, în funcție de o serie de factori, precum modul de prăjire al cafelei, granulația acesteia după măcinare și felul în care este pregatită (filtru, espresso, la ibric, ness).
Conținutul de cofeină din diferite tipuri de cafea la o ceașcă de 200ml:
Cafeaua la filtru conține 115-175 mg cofeină
Espresso conține 100 mg
Cafeaua la ibric 80-135 mg
Cafeaua instant (ness) conține 65-100 mg
Daca ținem cont de faptul că o cafea espresso se serveste în cantități cuprinse între 50 și 100 ml, înseamnă ca per ceașca ii revine o cantitate de 25-50 mg cofeină.
Doza recomandată unui adult sănătos este de 200-250 mg cofeină pe zi.
Una dintre cele mai des întâlnite greșeli, când prepari o cafea lungă și slabă, este să pui la fiert mai multă apă și doza normală de cafea, presupunând că o să iasă o cafea mai slabă, ce poate fi băută în cantități mai mari. Cofeina este solubilă în apă, ceea ce înseamnă că este de preferat să adaugi surplusul dorit de apă, fierbinte sau rece (ori lapte) direct în cană în loc să-l pui la fiert, alături de cafeaua măcinată.